Sunt melodiile catchy influentate de structura creierului?

Oh Mickey, you’re so fine, you’re so fine you blow my mind. Hey Mickey. Exista sanse foarte mari sa fi ascultat macar odata melodia lui Toni Basil- Mickey. Si exista sanse si mai mari ca aceasta melodie sa iti sune in cap cand te astepti cel mai putin. Asta e problema cu melodiile catchy: ti se blocheaza in cap. Numite si "earworms", oamenii de stiinta nu sunt foarte siguri de ce creierul nostru alege sa se blocheze pe astfel de melodii, insa o noua serie de studii sugereaza ca acest lucru ar putea avea legatura cu marimea si forma creierului unei persoane.

Un studiu realizat recent pe aceasta tema a descoperit ca frecventa in care oamenii au auzit aceste melodii catchy, care mai sunt denumite ca imagini vizuale involuntare in comunitatea medicala, a fost asocitata cu diferite grosimi ale creierului uman. Mai exact, cei care raman cu melodii catchy blocate in creier au girusul transversal a lui Heschl mai gros- portiune mijlocie a girusului transversal superior unde este cuprinsa aria auditiva primara, dar si o grosime mai mare a girusului frontal inferior. Prima este o zona implicata in perceptia audtitiva si memorie muzicala, in timp ce a doua joaca un rol in selectarea memoriei.

Studiul a fost mic si a cuprins numai 44 de participanti

 Fiecare din ei au fost rugati sa completeze doua formulare: Involuntary Musical Imagery Scale si Goldsmith’s Musical Sophistication Index. In primul formular, participantii au fost intrebati cat de des au experimentat eraworms dar si cat de mult le-a fost de ajutor in timpul zilei. Al doilea formular a avut intrebari la care participantii trebuiau sa raspunda in functie de preferintele lor muzicale- cat de mult asculta muzica si cat de des merg la concerte, de exemplu. Dupa acest lucru, oamenii de stiinta au supus participantii unei scanari prin rezonanta magnetica, astfel incat oamenii de stiinta sa poata observa daca raspunsurile participantilor pot fi corelate cu structurile creierelor lor.

Astfel, oamenii de stiinta au dovedit ca studiul lor nu au subliniat faptul ca o anumita forma a creierului poate cauza eraworms catre emotiilor lor ulterioare. Bineinteles, aceste emotii ar putea sa apara in urma combinarii unor factori, cum ar fi situatia in care o persoana se afla atunci cand experimenteaza un earworm- daca se afla intr-o stare proasta, exista sanse foarte mari ca acestia sa nu perceapa eraworm-ul in mod pozitiv, si vice-versa.